Adevărul este că nu am nimic cu muzica, însă nu suport mesajul transmis şi nici inşii care promovează imaginea de manelar-cocalar. 

Zilele astea a fost scandal mare când Sorinel Puştiu a fost înjunghiat. Articole după articole, declaraţii la cald, informaţii pe surse. Băiatul se declara nedumerit în urma incidentului, depusese chiar şi-o plângere la poliţie, iar acum…

…acum şi-a retras plângerea!!!

Sper că nu sunteţi într-atât de naivi să credeţi că s-a împăcat cu agresorul, aşa cum sună versiunea oficială. Vă spun eu care e faza. 

Majoritatea maneliştilor de top, sunt nişte ţărani, bădărani, fără cultură, fără maniere. De aici şi pasiunea lor misogină pentru femei. Prin asta a se înţelege că femeia este un trofeu şi nimic mai mult! 

Sorinel pare să fi pus ochii pe femeia cui nu trebuia. Acel cineva s-a simţit lezat în mândria lui de mascul şi a dat să rezolve problema. Ca un bou. Cu forţa. Aşa c-a pus pe unu’ să bage cuţitul în puştiulică. 

Numai că atunci când lucrurile se împut cu poliţie şi presă prea multă, soluţia este fie găsirea unui vinovat, fie ştergerea cazului. 

Sorinel probabil a primit nişte mesaje de bine (a se citi ameninţări) şi a dat înapoi. Că doară n-o fi ajuns, între timp, să fie la pertu cu masculul rănit în orgoliu. Cazul a fost şters. Toate sunt bune şi frumoase. Până data viitoare când o să apară un alt bou rănit în mândria lui de cocoşel.

Iar acest gen de a-ţi rezolva problemele este generalizată în rândul maneliştilor sau a fanilor acestora. Pumnul şi banul fac legea în mahala.

De ce credeţi că ăştia nu cântă decât despre femei, bani şi duşmani?